Tipărire

Becul incandescent

  Becul este o lampa electrica cu incandescenta care produce lumina prin trecerea curentului electric printr-un filament. Este alcatuit dintr-un soclu si un balon de sticla vidat sau umplut cu un gaz inert, in interiorul caruia se afla filamentul. Filamentul incandescent este protejat si ferit de o eventuala oxidare in aer de catre balonul de sticla.

Intr-o lampa cu halogeni,  evaporarea filamentului este prevenita de un procedeu chimic ce redepoziteaza vaporii de metal in filament.

 

Becul incandescent

 

Sir Humphry Davy a inceput sa lucreze la proiectul sau inca din anul , de cand a inventat o baterie electrica, cea mai puternica din lume la acea vreme. Davy a reusit sa creeze o lumina incandescenta legand la curent o fasie subtire de platina, metal ales deoarece avea un punct de topire foarte ridicat. In 1809 a inventat primul bec, o lampa electrica. Davy a realizat o conexiune electrica intre doua tije de carbon legate la o baterie. Lumina era totusi prea mica iar Sir Humphry Davy nu a fost acreditat pentru inventia becului, dar a oferit o noua viziune si a ajutat la dezvoltarea becului.

Dupa un timp indelungat, in anul 1860, un fizician si chimist englez Sir Joseph Wilson Swan a fost determinat sa elaboreze o lumina electrica de lunga durata. Acesta a descoperit ca filamentul de hartie carbonica este functional, dar nu are o durata de viata prea ridicata. In 1878 si-a prezentat noile sale lampi electrice in Newcastle, Anglia. In anii 1880, Swan a fost capabil sa-si deschida o fabrica de becuri.

Cei mai multi oameni stiu ca Thomas Alva Edison este inventatorul becului. Inventator, om de stiinta si de afaceri american, Edison este cel care a inventat practic primul bec incandescent. In 1879, a descoperit ca un filament de carbon intr-un bec fara oxigen dtralucea, dar nu ardea mai mult de 13 ore. Intr-una din noptile sale de munca, Edison se afla in laboratorul sau cugetand la una din problemele obisnuite, framanta distrat intre degete un cocolos de funingine amestecat cu smoala pe care il folosea la telefon. In timp ce gandurile inventatorului  zburau departe, degetele lui turteau si rasuceau cocolosul intr-un firicel tot mai subtire.Cand Edison a privit intamplator, firul, i-a trecut prin minte sa incerce acest fir la lampa electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison, experienta facuta imediat a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele de funingine in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase experiente, Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat in forma de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a evacuat cu grija tot aerul.

La 21 octombrie 1879, Edison a conectat lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit intensitatea curentului asteptand ca firicelul subtire sa nu mai suporte caldura pana la incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare. Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune, una dintre cele mai mari inventii ale secolului XIX.